Recomandare – decent!
Gen: Dramă
Regie: John Wells
Distribuție: Bradley Cooper, Sienna Miller, Alicia Vikander, Omar Sy, Daniel Brühl, Matthew Rhys, Uma Thurman, Emma Thompson
Durată: 1 h. 41 min.
Rating IMDB: 6.6
Despre: Adam Jones (Bradley Cooper) era pe vremuri un bucătar de top în Paris, până când drogurile și alcoolul l-au dus în pragul unei crize de nervi, fapt ce i-a pus cariera în impas. După ce se mută din New Orleans în Londra, Adam capătă încă o șansă la faimă, când fostul său maitre d’ (Daniel Brühl) îl angajează ca bucătar șef la noul său restaurant de lux. Fiind un tip foarte exigent atât cu el cât și cu cei cu care lucrează, acerbul și temperamentalul Jones primește o nouă șansă ca să își îndeplinească visul de a deveni un bucătar cu trei stele Michelin.
Rant: E clar, dacă cinematografia a ajuns cea de-a șaptea artă, arta culinară a devenit cea de-a opta. Peste tot numai „Chefi”, mai mari sau mai mici; prin toate mediile îi vezi strigând, urlând, răstindu-se la alți „Chefi” pretendenți. Unii sunt adevărate vedete, alții au doar apucăturile, dar oricum, toți se dau de ceasul morții pentru a ne arăta ultima creație de trei fire de sparanghel împroșcat pe genunchi de broască. Ia și mănâncă, fraiere, iar acuma plătește vreo 1000 de euroi.
Revenind la film, primul lucru care m-a atras a fost distribuția, una destul de încărcată cu vedete. Filmul în sine îmi părea a fi în vena lui Chef, filmul de anul trecut al lui Favreau — o producție comestibilă și foarte, foarte relaxată. Din păcate, numărul mare de actori trage filmul în jos, pentru că sunt mult prea mulți și prea înghesuiți. De exemplu, dacă Intouchables i-a permis lui Omar Sy să își arate calitățile actoricești, aici el e mai mult pe post de decor. La fel sunt și Uma Thurman, Emma Thompson, Alicia Vikander și alții.
Povestea este una simplă: Adam Jones (Bradley Cooper), un copil teribil al scenei culinare pariziene din 2007, revine după o îndelungată absență în care s-a regăsit pe sine și s-a curățat de dependențele de alcool, droguri și femei. El vine chitit să își recâștige tronul ocupat acum de rivalul său Reece, un fost coleg. Ambii lucraseră pentru Jean-Luc, un mare „Chef” parizian care aparent leagă toată povestea și toți protagoniștii ei. Rând pe rând, Adam sună din trâmbiță și se strâng, precum feciorii Vrâncioaiei, toți foștii săi parteneri: Tony (Daniel Brühl), Max, Michel (Omar Sy), plus talentata Helene (Sienna Miller). Marea sa ambiție este să ajungă la a treia stea Michelin, ceea ce l-ar face un fel de Yoda sau un Darth Vader al gătitului — vorba filmului.
Drumul spre mântuire este presărat cu mai multe încercări, printre care diverși critici, foști dealeri cărora le datorează sume imense, dar mai presus de toate este Adam însuși. Perfecționist incurabil, acesta va trebui să treacă peste propriile preconcepții (tipul fiind un pic rămas în urmă în domeniul culinar) și să facă un update, adică să îmbrățișeze noile tehnologii. [Nu mă bag, că nu gătesc, iar singura mea relație cu bucătăria e că mănânc acolo, plus că baia e chiar lângă ea, așa că nu e locul meu să comentez din punct de vedere culinar cele văzute]. Cum va face asta? Simplu: ca oricare alt mare „Chef”, va urla, se va răsti, va arunca cu farfurii și se va plânge că peștele nu e destul de bine rumenit. Personal m-am pierdut în detalii, dar cunosc mulți dintre voi care vor sta cu carnețelul să își ia notițe.
Filmul este mediocru. Niciun actor nu iese la suprafață cu vreun joc memorabil, toți își fac datoria atât cât trebuie. Dacă în Chef-ul lui Favreau simțeai pasiunea pentru mâncare, aici nu o regăsim în aceeași măsură. Dacă doriți să alegeți o „dramă culinară”, v-aș indica cu mai multă căldură acel film.





No Comments