Right Now, Wrong Then (2015)
Ahh ce film deosebit, văzut la TIFF, în cadrul secţiunii Supernova.
Este primul film pe care îl vizionez al regizorului coreean, ce are un stil mai aparte, destul de original. Nici nu aş ştii unde să încadrez filmul: la comedie romantică sau la satiră?
Oricum structural e împărţit în 2 părţi, 2 jumătăţi egale intitulate: Right then, Wrong Now respectiv, Right Now, Wrong Then, despre care ai impresia că se repetă , însă nu e totul aşa simplu precum pare la început. Diferenţa o face însă dialogul deosebit, micile subtilităţi, modul de filmare cu zoom-ul camerei pe fiecare personaj, limbajul corporal, iar rezultatele întâlnirii dintre cei 2 protagonişti (un EL şi o EA), emoţia generată, sunt diferite.
Ambii actori investesc inteligenţă şi naturaleţe în personajele lor, astfel încât nici una din cele 2 variante ale poveştii lor de atracţie nu pare forţată şi nici una nu este mai corectă decât altă, ci lasă privitorul să aleagă care este varianta mai aproape de realitate în viziunea sa personală. Mie personal mi-a plăcut mai mult a două jumătate a filmului. Deşi pare o pelicula statică, simplistă, cu scene repetitive, conţinutul lor, replicile, ideea filmului te fascinează şi te acaparează.
Un film de văzut şi revăzut, la care te gândeşti mult timp după vizionare.
Au plus près du soleil (2015)
Un film franţuzesc, văzut la TIFF, categoria Supernova, ce nu se dezice de şarmul lor caracteristic, ilustrând aparent scene banale din viața unei familii cuprinse de monotonie, dedicate carierei şi mai ales unicului fiu … dar pe lângă această familie apare un personaj controversat, Juliette, factorul ce marchează şi determină întreaga acţiune a filmului prin senzualitatea sa extremă, puterea de atrage bărbaţii din jurul sau şi de a-i influenţa. Ea trăieşte şi îşi hrăneşte sufletul din această putere, dând peste cap viaţa tuturor bărbaţilor pe care îi cuprinde în mreje, precum femela păianjen Văduva neagră ce îşi ademeneşte partenerul pentru că apoi să-l devoreze. Realitatea celor trei personaje devine din ce în ce mai complexă în momentul în care soţii descoperă că au în comun ceva cu această Juliette, şi asta îi face să lupte pentru acel ceva, fiecare în felul său, uzând de propria forţă sau uzând de propria bunătate. Însăşi titlul este plin de simbolistică, o metaforă puternică. Au plus pres du soleil, să fie lupta cu focul, adrenalina aceea când pericolul îţi aduce plăcerea fulminantă? Un film în care regăseşti senzualitatea, afecţiunea faţă de propria familie, disperarea şi tragicul, un amalgam de sentimente şi trăiri, formând o peliculă superbă ce merită văzută.
You Carry Me (2015)
You Carry Me (Ti mene Nosis), o peliculă specială, urmărită în cadrul festivalului TIFF 2016 în categoria Focus Croaţia. Trei poveşti împletite uşor, profunde, pline de emoţii, trăiri intense, ura şi iubirea într-un tablou complex cu happy end chiar şi unde ar părea imposibil.
Întâlnim povestea unui părinte chinuit de o grea boală, demenţa, şi fiica protectivă, unicul său sprijin care deşi aproape răpusă de această responsabilitate imensă ce-i apasă pe umerii neputincioşi, îşi găseşte fericirea alături de părintele iubit în toată această nefericire.
A două poveste, o famile cu doi copii ce duc dorul tatălui derbedeu cu îndeletniciri ilegale dar cu o dragoste infinită pentru copii săi şi o mamă aparent desăvârşită, dar egocentristă şi precum un gheţar faţă de copiii cărora le-a dat viaţă pentru a-i incomoda propria fericire, happy end-ul e o lecţie de a spune nu prejudecăţilor.
Şi a treia poveste, doi soţi infideli, un mariaj născut el însuşi din infidelitate, duc o pedeapsă ce le apasă conştiinţa şi sufletul, gonesc pe aceeaşi cale şi totuşi două drumuri separate în căutarea fericirii şi se lovesc de obstacole grele, el tânjind după iubirea ce n-o poate avea şi ea tânjind după viaţă prin însăşi viaţa ce avea să o creeze. Două simboluri puternice, cerul şi porumbeii gingaşi, simbolizând tot ceea ce este pur, acea pace infinită, asta sudează poveştile şi creează un tot unitar: iubirea cea miraculoasă ce vindecă tot.
Însăşi titlul acestui film extraordinar „Prinde-mă în braţe” sugerează nevoia enormă de afecţiune pentru a oferi siguranţă şi salvare sufletului … o minunată meditaţie asupra acestei dimensiuni a fiinţei. Vă invit să meditaţi văzând acest film deosebit.
No Comments