Recomandare – decent!
Gen: Acțiune, Aventură
Regie: Jordan Vogt-Roberts
Distribuție: Tom Hiddleston, Samuel L. Jackson, John Goodman, Brie Larson, Jing Tian, Toby Kebbell, John Ortiz, Corey Hawkins, Jason Mitchell, Shea Whigham, Thomas Mann, Terry Notary, John C. Reilly
Durată: 1 h. 58 min.
Rating IMDB: 6.7
Despre: O echipă de cercetători dorește să profite de confuzia ultimelor zile ale Războiului din Vietnam și pune la cale o expediție pentru maparea unei insule recent descoperite în Oceanul Pacific. Aceștia sunt însoțiți de o escadrilă de elicoptere comandată de decoratul și obsedatul colonel Packard. După ce membrii expediției detonează mai multe bombe pentru prospectarea geologică a junglei, ei sunt luați în primire de protectorul insulei, gigantica gorilă Kong. Rămași fără mijloace de transport și împrăștiați pe insula misterioasă, cercetătorii și soldații trebuie să conceapă un plan pentru a ajunge la punctul de evacuare, dar și pentru a evita să devină felul principal din meniul creaturilor gigantice care stăpânesc acest loc.
Rant: Să spunem doar că filmele cu monștri imenși — așa-numiții kaiju — s-au întors în forță. De la Pacific Rim încoace, modul în care sunt realizați acești monștri s-a îmbunătățit simțitor și continuă să evolueze. Chiar dacă producția nu atinge nivelul din seria Planet of the Apes, unde primatele sunt randate aproape impecabil, Kong se simte surprinzător de real. Apuse sunt vremurile în care creaturile erau doar oameni îmbrăcați în costume de cauciuc sau animații rudimentare. Atât Kong, cât și inamicii săi (Skullcrawlers) acaparează complet scenele în care apar. Pentru spectatorii atenți, filmul aduce mai multe omagii producției originale din 1933, chiar dacă nu urmează aceeași poveste.
Din păcate, nu pot spune același lucru și despre distribuția umană. Actorii întruchipează niște stereotipuri obosite, aruncate în aceleași clișee previzibile. De exemplu, Samuel L. Jackson face ce știe el mai bine — lipsindu-i doar celebrul „motherf*er” —, fără ca asta să-i ofere rolului o adâncime reală. Majoritatea soldaților sunt puși acolo doar pentru a îngroșa numărul victimelor. Nu am simțit nicio empatie pentru niciunul, iar motivațiile personajelor sunt atât de confuze încât în câteva momente am rămas cu un mare semn de întrebare. O surpriză plăcută vine însă de la John C. Reilly, care interpretează un pilot din Al Doilea Război Mondial, ușor amuzat și cam dus cu pluta după 25 de ani petrecuți pe insulă, dar care se dovedește a fi cel mai lucid și agreabil dintre toți. Totul pare o oportunitate ratată, având în vedere ce distribuție grea a avut la dispoziție regizorul: Hiddleston, Larson, Goodman, Jackson sau Kebbell. Poate că dacă s-ar fi investit mai mulți bani într-un scenarist de calitate în loc să se cheltuiască pe licențele muzicale, actorii ar fi avut și ei niște replici decente.
Apropo de muzică… Un alt trend care începe să mă irite este aglomerarea de piese faimoase din anii ’70 în prezentările de personaje sau în montaje — o modalitate leneșă și scumpă de a umple timpul. Zic scumpă pentru că drepturile de autor pentru melodiile acelea consacrate sunt foarte costisitoare. Suicide Squad a făcut exact la fel, iar rezultatul este că ai impresia că urmărești un maraton de videoclipuri pe MTV. De gustibus…
Per total, filmul este unul corect, iar Kong face toți banii și rămâne singurul motiv real pentru care merită să-l vizionați, mai ales dacă sunteți fani ai personajului sau ai genului kaiju. Și nu uitați să rămâneți în sală după credite pentru scena suplimentară! Dacă vreți să vă scutesc de câteva minute, scena ne confirmă că filmul face parte din același univers cu Godzilla (2014) și ne introduce o pleiadă de monștri legendari (Mothra, Rodan, King Ghidorah) ce vor apărea în producțiile viitoare din MonsterVerse.
No Comments