Recomandare – esențial!
Gen: Comedie neagră, Antologie
Regie: Damián Szifron
Distribuție: Ricardo Darín, Oscar Martínez, Leonardo Sbaraglia, Érica Rivas, Rita Cortese, Julieta Zylberberg, Darío Grandinetti
Durată: 2h 2m
Rating IMDB: 8.1
Despre: O antologie explozivă compusă din șase povești independente care explorează granița extrem de fină dintre civilizație și barbarie. Personaje obișnuite – de la un inginer exasperat de birocrația parcărilor, până la o mireasă care descoperă infidelitatea soțului chiar în mijlocul nunții – își pierd complet controlul în fața nedreptăților, stresului cotidian sau trădărilor. Împinse la limită, aceste firi vulnerabile abandonează orice normă socială și cedează în cel mai violent, eliberator și absurd mod posibil instinctelor sălbatice.
Rant: Damián Szifron semnează o capodoperă a umorului negru, un film-catarsis care pune o oglindă extrem de incomodă în fața societății moderne. Structura de antologie funcționează impecabil, fiecare scurtmetraj având un ritm alert și o progresie a tensiunii orchestrată magistral. Ceea ce face pelicula sclipitoare este realismul crud de la care pornește fiecare scenariu: frustrările personajelor sunt atât de familiare, încât spectatorul se trezește empatizând periculos de mult cu reacțiile lor complet disproporționate. Regia este precisă, estetica vizuală este ireproșabilă, iar distribuția – condusă de un Ricardo Darín impecabil în rolul „Bombita” – livrează interpretări de o intensitate remarcabilă. Un amestec ingenios de satiră socială, violență absurdă și momente de un comic pur, dar amar, care demonstrează că dedesubtul poleielii de oameni civilizați, cu toții suntem doar la un pas distanță de a deveni niște fiare.
Pasternak: Filmul pornește la drum cu o uvertură perfectă, un scurtmetraj extrem de dinamic care dă tonul întregii antologii. Situația în care mai mulți pasageri dintr-un avion descoperă treptat că au în comun o legătură bizară cu aceeași persoană din trecutul lor — un anume Pasternak — se transformă rapid dintr-o coincidență stranie într-o farsă macabră. Tensiunea se acumulează excelent prin dialoguri simple, iar finalul abrupt și absurd servește drept avertisment pentru tot ce urmează: nimeni nu scapă de trecut.
Las ratas (Șobolanii): Al doilea segment mută acțiunea într-un decor claustrofob, un restaurant obscur pe timp de noapte, unde o chelneriță recunoaște în singurul client sosit un cămătar politic corupt care i-a distrus familia. Conflictul moral se mută în bucătărie, unde bucătăreasa, o fostă condamnată cu o viziune extrem de pragmatică și cinică asupra vieții, propune o soluție radicală: otravă pentru șobolani în mâncare. Este o poveste tensionată despre oportunitate, lașitate și răzbunare prin procură, care explorează subtil cât de ușor pot trece oamenii obișnuiți de partea violenței atunci când cineva le împinge de la spate.
El más fuerte (Cel mai puternic): Al treilea capitol livrează un thriller pur de acțiune și supraviețuire, o reinterpretare modernă și brutală a clasicului Duel al lui Spielberg. Conflictul pornește de la un incident banal în trafic între un șofer arogant într-o mașină de lux și un localnic învechit într-o rablă, dar degenerează monstruos într-o luptă primitivă pentru orgoliu pe o șosea izolată. Szifron filmează totul cu o cruzime aproape comică, arătând cum hainele scumpe și civilizația dispar instantaneu când instinctul teritorial și furia oarbă pun stăpânire pe creier.
Bombita (Explozibilul): Acesta este probabil cel mai faimos și satisfăcător segment pentru public, cel în care Ricardo Darín strălucește în rolul unui inginer expert în demolări. Lupta lui absurdă și kafkiană cu birocrația exasperantă a unei firme de ridicări auto, care îi distruge sistematic cariera și căsnicia pentru o parcare pretins ilegală, rezonează perfect cu frustrarea cotidiană a oricărui cetățean. Răzbunarea lui finală, calculată cu precizie inginerească, devine un act de catharsis pur pentru oricine s-a simțit vreodată neputincios în fața unui ghișeu de stat.
La propuesta (Propunerea): Al cincilea segment este cel mai sumbru și cinic din punct de vedere social, lăsând comedia pe planul doi în favoarea unei satire tăioase despre corupție. După ce fiul unui milionar accidentează mortal o femeie însărcinată, tatăl, avocatul familiei și un procuror corupt montează o schemă mizerabilă pentru a-l convinge pe grădinarul casei să își asume vina în schimbul unei sume uriașe de bani. Negocierea cinică în jurul libertății și al remușcărilor, unde fiecare personaj încearcă să stoarcă cât mai mulți bani din tragedie, oferă o imagine dezolantă și extrem de realistă a modului în care clasa privilegiată își cumpără imunitatea.
Hasta que la muerte nos separe (Până când moartea ne va despărți): Antologia se încheie grandios și apoteotic cu o petrecere de nuntă care scapă complet de sub control. În momentul în care mireasa descoperă că proaspătul ei soț a înșelat-o chiar cu una dintre invitate, petrecerea fastuoasă se transformă într-un teatru de război psihologic și fizic de o demență absolută. Între crize de isterie, răzbunări amoroase pe acoperiș și distrugerea deliberată a decorului, segmentul este o analiză sclipitoare a ipocriziei din spatele convențiilor sociale și a instituției căsătoriei, încheind filmul într-o notă de un haos absolut, dar bizar de eliberator.
No Comments