Recomandare – musai!
Gen: Animație
Regie: Lee Unkrich
Distribuție: Anthony Gonzalez, Gael García Bernal, Benjamin Bratt, Alanna Ubach, Renée Victor, Ana Ofelia Murguía, Edward James Olmos
Durată: 1 h. 45 min.
Rating IMDB: 8.4
Despre: Tânărul Miguel iubește muzica însă în familia sa, de generații întregi, există o interdicție pusă muzicii, după ce un străbun de-al lor a plecat în lume și nu s-a mai întors. Disperat să își dovedească talentul, Miguel încearcă să fure o chitară faimoasă, dar este prin în lumea de dincolo, în ținutul morților. Aici el învață lecții foarte importante despre oameni, dar și adevărul despre familia sa.
Rant: Pixar, această companie minune ce nu știe face filme proaste (fără ca acestea să nu aibă 2 sau 3 în coadă) lovește din nou cu producția Coco. Coco este o minunăție de animație, un deliciu vizual cum doar acești magicieni de la Pixar pot produce. Povestea unui băiat simplu, prins în lumea de dincolo în cea mai importantă zi a anului, atât pentru cei vii cât și pentru cei morți, funcționează excelent pe mai multe nivele. Strict ca animație destinată copiilor, cred că funcționează cu toate că am auzit diverse povești despre săli de cinema pline de copilași plictisiți și adulți interesați de film. Luat ca o discuție despre viața și moarte, despre suferința de a fi dat uitării, ce poate oricând fi aplicată și celor vii (câți bătrâni sunt uitați de familii prin aziluri?), filmul este genial.
Cu toată că numele filmului nu vine de la protagonist (Zelda anyone?), în puținul timp alocat bunicii Coco, aceasta este de departe una din cele mai importante apariții din film, simpla ei prezență legând trecutul de prezent și morții de cei vii. După cum menționam în descriere, Miguel Rivera, protagonistul filmului, este un băiat mexican ce provine dintr-o familie de pantofari. Însă adevărata sa pasiune este muzica, iar idolul său este suavul Ernesto de la Cruz, care aparent este și strămoșul său dar și persoana de la care a pornit ura familiei Rivera împotriva muzicii. Aș putea să mă declar puțin dezamăgit de povestea filmului care joacă destul de la sigur și nu se abate de la stilul standard din a spune o poveste într-un mediu animat. Avem introducerea eroului, plecarea acestuia în quest, întâlnirea cu personajul amuzant, separarea celor doi, înfruntarea celui rău, reconcilierea și victoria finală. Reușește însă pe final să stoarcă ceva lacrimi din partea celor mai sensibili.
Cu toate astea, filmul reușește să impresioneze prin personaje, prin imaginație și prin splendoarea vizuală oferită dar în special felul reverențios chiar prin care este tratată cultura mexicană, atât de mototolită de Hollywood de-a lungul timpului. Povestea lui Miguel poate oricând să fie predată ca bildungs-roman la orele de literatură, cu atât mai mult cu cât elevii ar învăța multe și despre diverse elemente de cultură mexicană, de la Dia de Los Muertos până la importanța muzicii în viața lor.
Recomand ca musai această producție, poate printre cele mai magice de până acuma.
No Comments