Loading...

Drive My Car (aka. Doraibu mai kâ) (2021)

by Adrian Solomon, februarie 14, 2022

Recomandare – musai!

Gen: Drama
Regie: Ryusuke Hamaguchi
Distribuție: Hidetoshi Nishijima, Tōko Miura, Masaki Okada, Reika Kirishima
Durată: 2 h. 59 min.
Rating IMDB: 7.6

Despre: Filmul îl urmărește pe Yūsuke Kafuku, un actor-regizor, și eforturile sale de a regiza o producție a Unchiului Vanya în Hiroshima, în timp ce încearcă să se împace cu moartea soției sale Oto.

Cronică de F.F.: Filmele de artă asiatice (în cazul de față japonez) reprezintă o categorie cu totul aparte. Atunci când le urmărești, necesită o atenție considerabilă din partea privitorului și dacă încercăm să facem abstracție de limba necunoscută pentru noi (ar putea fi o poluare fonică pentru unii), constituie o adevărată provocare vizionarea lor, pentru că ești practic imersat într-o altă lume. Stilul, limbajul, dialogul, minimalismul, simbolistica, le fac diferite față de filmele americano-europene. Excepție de la regulă nu face nici Drive my Car, pelicula cu cele mai mari șanse să câștige Oscarul pentru cel mai bun film străin anul acesta.

Cu o durată de aproximativ 3 ore, filmul te surprinde în mod plăcut odată ce ai terminat vizionarea și încă reflectezi asupra lui. Oare de ce? Pentru că ne arată oameni devastați de pierderile suferite, cu răni deschise în suflet, pe care timpul nu le-a vindecat, ci mai degrabă a distorsionat viziunea asupra vieții și percepția modului de a trăi.

Prima parte a peliculei (cu prologul cel mai lung, acțiunea având loc în Tokyo) se concentrează pe relația inedită dintre Yūsuke Kafuku ( actor/ director de teatru) și soția sa Oto (o scenaristă senzuală a cărei inspirație survine după scenele de amor). Simțim legătură puternică dintre cei 2, dar și faptul că sexul în cuplu reprezintă atât o sursă creativă de inspirație, cât și manifestarea iubirii profunde, totul devenind un fel de ritual constructiv. În același timp soții sunt uniți și despărțiți sufletește de o tragedie comună, parte din trecut.

Partea a doua (acțiunea are loc în Hiroshima la 2 ani distanță față de evenimentele primei părți) se concentrează pe punerea în scenă a unei complicate piese de teatru, dar și pe relația de prietenie dintre Yūsuke și Misaki, cea care este desemnată să fie șoferul sau personal (de aici și denumirea titlului Drive My Car). Mașina artistului Yūsuke – un Saab 900 roșu- nu este un simplu autovehicul, ci reprezintă un templu al libertății și solitudinii, întruchiparea întoarcerii la persoană iubita din trecut și escapismul dintr-un prezent în care nu se regăsește.

Drive My Car rămâne un film despre iubire și suferință, regret și acceptare, plin de călătorii și conexiuni neașteptate, dar și un film despre darul prietenei surprinzătoare.

No Comments


Leave a Reply

Your email address will not be published Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.