Loading...
Pain & Glory (aka. Dolor y gloria) (2019)

Pain & Glory (aka. Dolor y gloria) (2019)

by Florin Frențiu, octombrie 31, 2019

Recomandare – musai!

Gen: Dramă
Regie: Pedro Almodóvar
Distribuție:
Antonio Banderas, Asier Etxeandia, Leonardo Sbaraglia, Nora Navas, Julieta Serrano, Penélope Cruz
Durată: 1 h. 53 min.
Rating IMDB: 7.7
Rating RottenTomatoes: 96%

Despre: Un regizor de filme, reflectă asupra alegerilor făcute de-a lungul vieții sale, pe măsură ce prezentul se năruie în jurul său.

Cronică: Pe marele Almodovar l-am descoperit târziu, prin 2010, vizionând Carne Tremula (pe care încă îl consider preferatul meu din bogata sa filmografie). Încă de la primele cadre mi-am dat seama că urmăresc ceva special, așa că mi-am impus să mă îmbogățesc spiritual cu cât mai multe pelicule aflate sub bagheta lui regizorală.

Și iată-ne în 2019 la ultima sa creație: Dolor Y Gloria, un film mai special, mai introspectiv aș spune, aproape autobiografic. Dacă în majoritatea filmelor sale regizorul explorează spiritul matern/feminin și empatizează cu minoritățile sexuale (printr- un melanj atent dozat de melodramă și umor), aici devine mai personal, mai reflexiv și explorează condiția regizorală, lupta pentru afirmarea expresiei artistice și creativitate sau consecințele pierderii acesteia.

Pot afirmă cu mâna pe inima că filmul îi aparține în totalitate lui Banderas, care a fost și premiat la Cannes pentru interpretarea sa extraordinară. Aici îl interpretează pe Salvador Mallo, un regizor de film aflat la apus de carieră, măcinat de trecutul zbuciumat dar și de numeroase probleme de sănătate: depresie, anxietate, tinitus, astm bronșic, dureri invalidante de spate, tulburări de deglutiție etc.

Filmul are o acțiune non- lineară, momente din prezent alternând cu flash-backs din trecut ( spre deliciul fanilor lui Penelope Cruz, care o interpretează pe mama lui Salvador în tinerețe). Cinematografia și vizualul sunt “top notch” , de așteptat la orice film de Almodovar, predominând culoarea roșu în toate nuanțele ei. Interacțiuni cu personaje din trecut, împăcări surpinzătoare, relația specială și emoționantă dintre regizor și mama sa (atent construită pe parcurs) vin în completarea cinematografiei speciale.

Almodovar surprinde așa de bine felul în care artă se reflectă în viață și invers, încât pot trage următoarea concluzie personală: Durerea nu distruge carieră unui artist, ci o conturează…

Prin acest film plin de umanitate și îmbrățișări calde, Almodovar își expune atât de vizibil propriul suflet, lăsându- ne parcă să intuim incertitudinile acestuia. Spre final de review nu pot să închei decât cu replică mea preferată din film, ce îi aparține lui Salvador:
“Un mare actor nu este cel care plânge, ci acela care știe să-și stăpânească lacrimile!”

Please follow and like us:
error

No Comments


Leave a Reply

Your email address will not be published Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Facebook
Facebook
Twitter
RSS
Follow by Email