Recomandare – esențial!
Gen: Crime, Dramă
Regie: Juan José Campanella
Distribuție: Ricardo Darín, Soledad Villamil, Pablo Rago, Javier Godino, Guillermo Francella
Durată: 2h 9m
Rating IMDB: 8.2
Despre: Benjamín Espósito, un grefier pensionat, decide să scrie un roman despre singurul caz care i-a bântuit cariera și viața timp de un sfert de secol. Este vorba despre violul și uciderea brutală a unei tinere profesoare în anul 1974, un caz nerezolvat care l-a marcat atât pe el cât și pe cei implicați.
Rant: El secreto de sus ojos este o capodoperă care reușește să împletească perfect un thriller polițist tensionat cu o dramă romantică profundă și o cronică istorică dureroasă. Povestea se desfășoară pe două planuri temporale, începând în anul 1999, când Benjamín Espósito, decide să scrie un roman cazul unei tinere profesoare care a fost violată și ucisă în 1974. Această încercare de a pune pe hârtie trecutul devine pentru el și o scuză de a o revedea pe Irene Hastings, fosta lui șefă, de care a fost și a rămas îndrăgostit în secret. În planul din 1974, aflat în pragul dictaturii militare din Argentina, Espósito și colegul său Sandoval, un bărbat sclipitor dar măcinat de alcoolism, încearcă să dea de urma criminalului. Singurul indiciu real este descoperit de Espósito în fotografiile vechi ale victimei, unde un tânăr pe nume Isidoro Gómez o privește cu o intensitate bolnăvicioasă și obsedantă.
Măreția filmului constă în modul în care refuză să fie doar un simplu film cu detectivi, el prezentând destul de bine și subtextul politic al vremii, arătând cum instituțiile statului eșuează lamentabil și cum uneori, doar justiția personale poate funcționa. Finalul aduce un twist absolut cutremurător, care redefinește complet noțiunea de pedeapsă și închisoare, arătând cum o obsesie pentru răzbunare poate deveni o condamnare pe viață nu doar pentru cel vinovat, ci și pentru cel care caută dreptatea.
Dincolo de violența și misterul cazului, filmul este susținut de interpretările excepționale ale actorilor și de o chimie incredibilă, bazată pe priviri nespuse și regrete, între personajele lui Ricardo Darín și Soledad Villamil. Spre deosebire de remake-ul american realizat ulterior, care a transformat totul într-un thriller plat de Hollywood, originalul argentinian rămâne o operă de artă hipnotizantă tocmai pentru că înțelege că adevăratele mistere ale vieții nu țin de cine a comis crima, ci de modul în care ne trăim viețile după ce totul s-a ruinat.
De menționat neapărat scena urmăririi de pe stadion, o bijuterie de regie și montaj. Secvența de pe stadionul de fotbal al echipei Huracán începe cu un cadru aerian continuu, coboară în tribune, trece prin mulțime și se termină cu o urmărire sufocantă la firul ierbii și prin vestiare. Deși are câteva tăieturi digitale mascate fin (un „one-shot” fals), tensiunea acumulată în acele minute este pur și simplu magistrală. Filmul a fost și recompensat cu un premiu Oscar la categoria cel mai bun film internațional, și pe bună dreptate.
No Comments