Recomandare – de evitat!
Gen: Acțiune, Supranatural, Super-eroi
Regie: Neil Marshall
Distribuție: David Harbour, Milla Jovovich, Ian McShane, Sasha Lane, Daniel Dae Kim, Thomas Haden Church
Durată: 2 h.
Rating IMDB: 5.2
Despre: Hellboy este un demon crescut de profesorul Trevor Bruttenholm drept cea mai periculoasă armă a BPRD (Biroul de cercetare și apărare împotriva paranormalului). Înfruntat cu malefica vrăjitoare Nimue care dorește anihilarea omenirii, acesta va fi nevoit să își analizeze serios opțiunile și să își reconsidere loialitățile.
Rant: De la bun început lumea a avut așteptări minime pentru acest film, pentru simplul fapt că nu era produs/regizat de Del Toro și nu îl avea pe Ron Perlman drept actor principal. Practic, filmul și-a luat-o în freză de la critici pentru simplul fapt că acesta nu era Hellboy 3, ci doar o tentativă de reboot a seriei. Și într-adevăr, putem afirma că pe de o parte au cam avut dreptate, efectele speciale fiind destul de slabe, Hellboy arătând mai puțin convingător decât o reușea Perlman în 2004, dar pe de altă parte creatorii au reușit să îl facă să fie fun, să surprindă esența comicsurilor, filmul meritându-și ratingul de R nu doar prin sânge, nuditate și limbaj, dar și prin temele mai mature prezentate.
David Harbour face o treabă decentă în rolul titular, prezentând un Hellboy mai tânăr, mai fresh, cu mai puțină experiență de viață, care încă își căuta locul în această lume care nu îl accepta mai deloc. Jovovich face și ea un rol destul de ok pe post de Nimue, vrăjitoare imortală din secolul 5, decisă să aducă apocalipsa pe Pământ. Muzica pușcă la fix și ea, preferând fiind un soundtrack cu specific britanic pe alocuri (Motley Crue, Muse) Alice Cooper sau o ediție în spaniolă a piesei Rock You Like a Hurricane, care m-a făcut să zâmbesc cu gura până la urechi.
Mi-au mai plăcut și monștrii summonați pe final, poposiți parcă din cele mai întunecate cotloane ale imaginației Lovecraft-ene, lipsind doar Chtulu să zică prezent asaltului asupra umanității.
Chiar dacă nu pot să zic că m-a surprins cu ceva anume, filmul a fost suficient de bun cât să fie distractiv, mergând perfect ca deconectare de la rutina zilnică, preț de două ore.
No Comments