Recomandare – musai!
Gen: Thriller, Acțiune, Crime Drama
Regie: Na Hong-jin
Distribuție: Ha Jung-woo, Kim Yoon-seok, Jo Sung-ha
Durată: 2 h. 16 min.
Rating IMDB: 7.3
Despre: Gu-Nam este un Joseonjok (etnici coreeni ce locuiesc în prefectura autonomă Yanbian, la graniță cu Rusia, Coreea și China). El este un șofer de taxi cu datorii la un interlop local, iar nevastă-sa este plecată în Coreea de Sud la muncă. Pentru a scăpa de datorii, Gu-Nam acceptă să plece la rându-i în Coreea de Sud și să ucidă un bogătan local. Doar că odată ajuns acolo, el se trezește trădat și vânat atât de poliția locală, cât și de două găști de mafioți.
Rant: Habar nu aveam cine sunt Joseonjok sau de unde provin, nici cum s-a ajuns la apariția lor. Practic ei sunt descendenți a milioane de imigranți sau deportați coreeni, stabiliți în China. Rata sărăciei fiind foarte mare, mulți dintre aceștia ajung să fie delincvenți sau implicați cu diverse găști locale, ce se ocupă de la furturi, la prostituție și trafic de droguri. Mulți dintre aceștia încearcă să se repatrieze și sunt primiți cu răceală, indiferență și uneori ostilitate de către coreenii din Sud.
La fel și protagonistul nostru, unul dintre cele mai bune exemple de anti-erou, la care vei ajunge să ții doar pentru că ceilalți din jurul său sunt niște jeguri și scursuri umane. Povestea este mereu tristă, folosindu-se o paletă cromatică rece și întunecată pentru a o contura. Un detaliu fantastic de distribuție este că îi avem din nou față în față pe Ha Jung-woo și Kim Yoon-seok, cei doi actori uriași din The Chaser, doar că de data asta fac schimb de roluri — victima devine călău și invers —, iar chimia dintre ei este absolut fulminantă.
Filmul este împărțit în 4 secvențe, fiecare intitulată după stadiul protagonistului nostru. Astfel, prima parte se numește Șoferul de taxi și ni-l prezintă pe Gu-Nam, care încearcă să facă bani să își plătească datoria avută față de niște mafioți locali. Invariabil, ziua lui se sfârșește în salonul de mahjong, unde de obicei își pierde toate veniturile din ziua respectivă, adâncindu-se treptat în datorii.
După ce primește oferta de colaborare cu un mare mahăr local, filmul își schimbă un pic tonusul și dinamismul, urmărindu-l pas cu pas pe drumul incredibil de greu la care sunt supuși acești expatriați, deseori soldat cu pierderi de vieți umane. Odată ajuns în Coreea, titlul capitolului doi devine Asasinul, și urmărim planificarea asasinatului ce, în mod normal, ar trebui să îl scoată pe Gu-Nam din foame. După ce este trădat, capitolul trei se transformă în Clandestin, și ne arată tentativele sale de a se răzbuna pe cei ce i-au făcut rău și de a-și găsi nevasta. Acțiunea și tensiunea ating un punct culminant în ultimul capitol, Yellow Sea, în special când Myun Jung-hak, cel care l-a trimis pe Gu-Nam, vine și el cu asociații lui în Coreea, pentru a-l confrunta pe șeful mafiot Tae-Won, cel care ordonase asasinatul și apoi refuzase să mai plătească. Astfel, între aceste personaje începe o vâltoare extremă, piperată cu unele dintre cele mai bune scene de urmărire on foot și multe, multe scene de luptă crâncenă, viscerală.
Este un film de acțiune complet atipic, așa cum sunt majoritatea producțiilor coreene față de omoloagele lor americane, care începe cu un pas molcom, meditativ pe alocuri, ce lasă acțiunile să vorbească mai mult decât cuvintele personajelor, doar pentru a escalada într-un adevărat conflict deschis pe final. Acțiunea la rândul ei este filmată în stil shaky, tremurat, atunci când este vorba de urmăriri, dar se potolește pentru a-ți permite să surprinzi brutalitatea luptelor corp la corp.
Și de ce lupte corp la corp, mă gândeam în timp ce urmăream filmul. De fapt nu, de când am început să urmăresc filmele coreene mă bântuie aceeași întrebare. De ce polițiștii și mafioții rareori au și folosesc arme de foc? Doar de dragul artei și de a forța aceste lupte cu topoare, cuțite și, într-o instanță, un ciolan de porc? A trebuit să mă informez un pic despre acest aspect și am descoperit că în Coreea de Sud este în efect una dintre cele mai drastice legi împotriva armelor de foc, atât a posesiei acestora, cât și a folosirii lor. Până și armele de vânătoare trebuie ținute la sediul poliției locale, iar folosirea lor fără permis este soldată cu pușcăria. The more you know!
La cele 2 ore jumate cât are filmul, ai zice că este prea mult, dar din contră, acest lucru dă șansa personajelor să crească, să își expună părerile, să știi de ce fac ceea ce fac. Toți sunt niște ticăloși, dar fiecare este îndreptățit într-o mică sau mai mare măsură. Fie că este vorba de trădare, sau înșelarea partenerului de afaceri, sau faptul că iubita unuia se culcă cu alt tip, toți au elemente bine conturate ce îi propulsează în poveste.
Pot zice că am descoperit un nou regizor extrem de promițător, care în momentul de față are 3 din 3 filme bune, pe care le-am acoperit deja prin recomandările mele: The Chaser (debutul, și încă ce debut regizoral), The Yellow Sea și amețitorul The Wailing.
No Comments