Loading...

My Neighbor Totoro (aka. Tonari no Totoro) (1988)

by Adrian Solomon, februarie 11, 2020

Recomandare – esențial!

Gen: Aventură, Fantezie
Studio: Studio Ghibli
Regie: Hayao Miyazaki
Durată: 1 h. 26 min.
Rating IMDB: 8.2
Rating RottenTomatoes: 94%
Rating MyAnimeList: 8.42

Despre: În 1958, profesorul universitar Tatsuo Kusakabe și cele două fiice ale sale, Satsuki și Mei, se mută într-o zonă rurală a Japoniei, într-o casă veche și ușor dărăpănată, pentru a fi mai aproape de spitalul unde este tratată Yasuko, mama bolnavă a celor două fete. Satsuki și Mei hoinăresc prin împrejurimile micului sat, unde îl întâlnesc și se împrietenesc cu spiritul protector al pădurii, Totoro.

Rant: My Neighbor Totoro este al doilea film al Studioului Ghibli, produs simultan cu un alt succes de-al lor, Graveyard of the Fireflies. Totoro este un produs al imaginației fertile a inegalabilului Hayao Miyazaki, un maestru în a crea lumi care par organice, reale, indiferent cât de fantastice sunt personajele care le populează. Dacă ai descrie Totoro ca fiind filmul perfect de familie, există toate șansele să ai dreptate. Este ceea ce  o animație pentru copii ar trebui să fie, senină, fără un personaj negativ care să saboteze viitorul copiilor, fără monștrii care sar din întunericul imaginației, fără corupție, doar o lume pură, inocentă, nealterată de griji. Este o lume în care un copil pierdut printr-o pădure, care se întâlnește cu un animal uriaș, se culcă fără grijă pe burta acestuia. Este o lumea în care fantasticul coexistă cu normalitatea, dar care poate fi văzut doar de către cei puri, inocenți, o temă frecvent întâlnită pentru animațiile fantastice ale lui Miyazaki.

Probabil că o să vorbesc mai pe larg într-un articol viitor dedicat în întregime studioului Ghibli și implicit, celor doi piloni centrali ai acestuia, Hayao Miyazaki și Isao Takahata ca să nu mă mai repet în a lăuda animația sau atenția despre detaliu a fiecărui cadru desenat manual de către animatorii acestui studio. Crearea de lumi vii, în care fiecare persoană se mișcă, fiecare frunză se bate în adierea vântului, este o marcă specifică Ghibli, rar întâlnită și la alte studiouri. Lucru este cu atât mai interesant cu cât te gândești că abia prin anii 2000 s-a lăsat Miyazaki înduplecat să folosească tehnologiile grafice moderne. Zicând și cunoscând aceste lucruri, nu poți decât să rămâi fascinat de animațiile pe care aceștia le puteau face în anii 80-90.

Dacă Takahata era specialist în ceea ce privea animațiile mai așezate în realitate, Miyazaki este fabulistul absolut, adâncit complet în lumea fantasticului pe care îl redă cu atâta măiestrie. Totoro reprezintă tot ce înseamnă inocența copilăriei, și nu cred că ar fi drept să îl etichetăm ca fiind doar o animație pentru copii, pentru că și adulții pot cu ușurință să își uite de griji și probleme și să se afunde în această lume molcomă, pastelată, în care spiritele pădurii pot coexista cu locuitorii acestei comune rurale.

Regretatul critic Roger Ebert se folosea de cronica acestui film pentru a trasa diferențele esențiale în ceea ce privește animația americană și animația japoneză, două medii care ai zice că sunt la fel, pe raționamentul că animația e animație și este pentru copii!, raționament fals de care m-am săturat, dar care sunt cât se poate de diferite. Analizând câteva scene din Totoro și trecându-le prin filtrul raționamentului școlii americane de animație, acesta remarca în primul rând folosirea pe post de protagoniști a două fetițe, nu a unui băiat și a unei fete. Tatăl este prezent, grijuliu, amuzant și își iubește familia, nu este o figură paternă absentă, sau care se pune contra propriilor copii pentru a crea astfel conflictul transformativ. Boala mamei este tratată ca o stare de fapt, o realitate a vieții, nu ca o fatalitate iminentă. Există și situațiile cu potențial de tensiune dar sunt tratate ca situații normale cum ar fi și simplul suport putrezit de terasă de care fetele trag cu sete la primul lor contact cu casa, acesta nu cedează și cade cu un zgomot fatidic ci continuă să își facă datoria.

Iată astfel cum My Neighbour Totoro se situează pe o poziție fruntașă în topul animațiilor internaționale dar și cum acesta este un produs destinat nu doar celor mici, care vor rămâne îndrăgostiți de titularul blănos, sau pisica autobuz, sau spiritele de funingine, toate ajunse elemente importante ale culturii nipone. Totoro chiar a fost desemnat drept mascota studioului! Filmul poate fi vizionat pe Netflix și cred eu că reprezintă o pauză binevenită de la grijile cotidiene.

Please follow and like us:

No Comments


Leave a Reply

Your email address will not be published Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

RSS
Follow by Email