Recomandare – decent!
Gen: Thriller horror
Regie: Leigh Whannell
Distribuție: Elisabeth Moss, Aldis Hodge, Storm Reid, Harriet Dyer, Michael Dorman, Oliver Jackson-Cohen
Durată: 2 h. 04 min.
Rating IMDB: 7.1
Despre: După ce Cecilia Kass reușește să fugă dintr-o relație abuzivă, viața ei pare a se redresa după ce află că fostul ei s-a sinucis, dar o serie de coincidențe stranii o fac pe aceasta să creadă că ea este în continuare urmărită de acesta.
Rant: Inițial acest film trebuia să facă parte dintr-un eventual Dark Universe compus din monștrii clasici ai marelui ecran, dar după mega-eșecul filmului The Mummy, acest lucru a fost anulat și fiecare monstru și-a primit propriul film. Astfel, The Invisible Man a devenit doar o nouă adaptare a clasicului roman a lui H. G. Wells, dar a modernizat povestea, aducând-o în trend cu temele contemporane specifice generației #MeToo, concentrându-se nu pe eroul negativ titular, ci pe concubina acestuia, interpretată aici cu multă convingere de către Elizabeth Moss, care de când cu The Handmaid’s Tale, este la mare căutare în Hollywood.
Filmul face obligatoriile easter eggs față de materialul sursă, numele soțului abuziv, și un genial cercetător în domeniul opticii, fiind Griffin la fel ca în carte, iar la un moment dat se pomenește de numele de Pearson, aceasta fiind și publicația în care a apărut pentru prima dată romanul. Din original s-au mai păstrat predispoziția către crimă și violență a lui Griffin și cam atât. S-au adus multe schimbări, astfel că dintr-un roman S.F. am ajuns la un thriller cu accente horror, despre violență domestică și abuz în relații, așa cum ziceam, teme comune în societatea de azi. Spre cinstea lui, regizorul a insistat ca Moss să își dea părerea finală despre direcția filmului, inputul ei fiind foarte prețios.
Din păcate, cu toate că este prezentat drept horror, filmul livrează prea puține momente de acest gen, așa că cei care merg să fie speriați, vor fi mai degrabă plictisiți și oarecum iritați de lipsa de vitalitate a filmului, făcut parcă într-un mediu steril, fără riscuri mari. Totul este previzibil, chiar și marele plot twist de final fiind destul de telefonat. Din punctul meu, The Invisible Man nu face dreptate materialului sursă dar am impresia că nici nu s-a intenționat acest lucru (Hollow Man din 2000 parcă a surprins mai bine căderea în nebunie a personajului central, cu toate că și acel film a schimbat radical povestea cărții) rezultând un film cu un mesaj clar anti-abuz sau cât de variate pot fi aceste abuzuri într-o relație și cât de mult rău pot produce (din acest punct de vedere au lovit fix la țintă). Filmul rulează în această perioadă la cinema.
No Comments