Loading...
You Were Never Really Here (2017) - cronică de F.F.

You Were Never Really Here (2017) – cronică de F.F.

by Florin Frențiu, octombrie 15, 2017

Regizoarea Lynne Ramsay revine la Cannes, după „We Need To Talk About Kevin”, cu al său „You Were Never Really Here”, un film halucinant, premiat pentru cel mai bun scenariu şi cel mai bun actor, film care a fost ovaţionat la festival după premieră timp de 7 minute.
Filmul este un thriller intens, întunecat, exploziv şi violent (violenţa nu este însă gratuită), o drama psihologică, care nu îţi permite să respiri nici măcar o secundă pe durata vizionării şi te lasă la sfârşit cu dorinţa ciudată de „wanting more”, de revizionare, poate şi datorită faptului că durata sa a fost doar de 85 minute.

Pelicula este în unele secvenţe un fel de Taxi Driver modern, al secolului 21 (film cu care de altfel a fost şi comparată) şi pot găsi influenţe din alte filme precum Taken (2008), însă Lynne Ramsay îşi pune amprenta personală asupra producţiei şi încă din primele cadre ştim că vom vedea un film deosebit.

Marele Joaquin Phoenix (schimbat, supraponderal, cu barbă deasă însă același actor de geniu) îl interpretează pe Joe, un individ introvertit, ce sfidează moartea (prezentând o posibilă dorinţă de moarte), cu un trecut suspect, abuzat de tată în copilărie, cu sindromul de stress posttraumatic, un bărbat cu porniri foarte violente, parcă dezumanizat, angajat pentru diverse servicii ciudate ce implică violenţă extremă şi care este într-o misiune de salvare a unei fetiţe minore din ghearele proxeneților.

Printre atâtea momente violente/intense, în film sunt strecurate şi câteva scene de o frumuseţe/simbolistică răvăşitoare sau de o sensibilitate/tandreţe profundă, scene care ne arată că Joe nu este atât de lipsit de emoţii/inuman pe cât pare.

Titlul „You Were Never Really Here” este desigur metaforic şi se referă în opinia mea la un om blocat în trecut, dur la înfăţişare şi la exterior, dar devastat pe interior şi totuşi capabil de gesturi eroice, un om cu o misiune clară şi cu capacitatea de regăsire a liniştii interioare/de mântuire personală spre sfârşitul poetic al filmului.

Please follow and like us:
error

No Comments


Leave a Reply

Your email address will not be published Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Facebook
Facebook
Twitter
RSS
Follow by Email